Las' că merge şi aşa!

Mă irită această "toleranţă" faţă de treaba prost făcută de către omul nepotrivit. Ceea ce mă irită însă mai mult este atitudinea dispreţuitoare şi intolerantă faţă de cel care-şi asumă riscul de a răspunde că "aşa nu (mai) merge".

Unii spun "las' că merge", acceptînd cu o resemnare mioritică că ceea ce merge rău de ceva vreme nu trebuie să iasă din rutină, trebuie să meargă aşa pe vecie. Alţii spun "las' că merge" deoarece e mai comod aşa, pentru că dacă un lucru merge oricum, indiferent cum, este lipsit de sens să investeşti efort în a-l face să meargă mai bine. Mulţi spun "las' că merge" clamînd cu superficialitate eficienţa, importanţa ca ceva să meargă mai repede, cu resurse minimale de timp, de efort mental şi de transpiraţie. Nu contează rezultatul, important este că ai făcut, că ai încercat. Este blamabil să-l corectezi pe cel care a făcut. Important este să apreciezi efortul depus pentru a face ceva. Just do it! Doar fă, indiferent cum!

Şi ce dacă peretele noii case în care te-ai mutat este înclinat cu 5 cm, că jurnalistul face o greşeală gramaticală pe frază, că medicul uită un instrument de tăiere în abdomenul pacientului, că şoferul nu semnalizează cînd virează la stînga, că poliţistul aflat în intersecţie nu-l vede pe cel care trece pe roşu, că promoţia nu este o reală reducere cu 50 la sută, că lucrarea de licenţă a feciorului tău este cumpărată, că o persoană publică este acuzată de furt intelectual ... Şi ce dacă ... "las' că merge şi aşa" ...

Altfel spus, tot în stilul nostru balcanic: "Şi care-i problema?"

Caligrafie între literele de mînă şi literele de tipar

Cu ocazia ultimului curs, am constatat că nu am mai scris cu mîna de cîţiva ani. Sau dacă am scris, acest lucru l-am făcut în grabă, mîzgălind în agendă cîteva cuvinte prescurtate sau cîteva cifre. Nu am uitat să scriu „de mînă”, nu am pierdut această abilitate, dar nu mai reuşesc să scriu frumos. Pe vremuri aveam nota 10 (zece) la caligrafie, adică scriam frumos şi citeţ. Şcolăriţă fiind, am transpirat făcînd beţişoare şi cîrlige, iar astăzi literele scrise de mîna mea  arată chinuite, ca nişte monştri, un amestec inegal de Arial şi Brush Script.

Pentru că de ani buni n-am mai exersat scrisul şi am preferat varianta comodă, modernă de a selecta fonturi frumoase dintr-o listă, am ajuns să scriu de mînă ca şi cum aş scrie de tipar. Sunt fericită totuşi că, ispitită fiind de farmecul literelor de pe compiuterul meu, n-am renunţat la diacritice. Atît mi-a mai rămas: să iubesc diacriticele. Fără ele nu aş putea face diferenţa între tata şi ţâţa mamei, de exemplu. Nu ştiu alţii cum pot, dar mie mi-ar fi greu fără ele. Şi nu doar de dragul lizibilităţii …

 

Lincuri pentru bani

Bani, bani, bani ... Nu înţeleg de ce, în mod automat îmi apare lincul spre o platformă de tranzacţionare online (zîmbesc trist).

Mic tratat despre inadaptabilitate pentru începători I

Acest tratat despre inadaptabilitate se adresează celor cinstiţi care au eşuat şi nu înţeleg de ce. Celor care cred în modele demodate şi care insistă să creadă într-o lume ghidată de valori non-financiare, intangibile. Celor care cred în poveşti cu zîne şi cu feţi frumoşi care în finalul poveştii înving balaurul cu zece sau şapte capete. Celor care cred că adevărul este prioritar în faţa minciunii. Celor care cred că realitatea nu se întîmplă la televizor, ci se face la televizor. Celor care cred că ploaia este frumoasă. În general, celor care cred.

Scopul este unul hedonic, de a-i face pe inadaptabilii de astăzi să se simtă mai bine acceptîndu-şi inadaptabilitatea. Eu am ales libertatea de a fi inadaptabilă, aşa cum am ales libertatea de a nu munci sau libertatea de a scrie cu î din i. Şi pentru că în drumul meu spre "succes" pe calea anevoioasă a libertăţii şi intoleranţei m-am rătăcit adesea, am considerat util a lăsa marcaje pentru cei care vin în urmă. Îmi place să numesc acest demers curajul de a fi inadaptabil, ceea ce nu e altceva decît curajul de a fi tu însuţi într-o lume care a uitat să fie. Just be (you)!

Inteligenţa ca adaptabilitate

Inteligenţa, fie ea logico-matematică, socială sau practică este definită ţinînd cont de gradul de adaptabilitate la mediu/context, de capacitatea de a răspunde adecvat stimulilor. În lumea animală „neinteligentă” adaptabilitatea înseamnă supravieţuire, căci cine nu se adaptează este sortit morţii premature. În lumea umană, neadaptarea este una dintre cauzele eşecului. A nu face cum face toată lumea îl face pe cel care nu se conformează să devină luzăr, sărac, ineficient.

Dar dacă, pentru a te adapta, trebuie să fii mai prost decît eşti, care este soluţia cîştigătoare? Ce faci dacă iteligenţa, dincolo de o simplă definiţie, este apreciată de ceilalţi ca măsură a adaptabilităţii la prostie sau cel puţin a toleranţei la prostie? În lumea condusă de proşti aceştia devin modele de succes, sunt invidiaţi, au bani, maşini, amante, au poziţii sigure pe înalte trepte ale ierarhiei sociale, prostia devine o virtute, iar adaptabilitatea este definită ca inteligenţa de a fi prost. Mai bine prost şi bogat, decît deştept şi sărac. Nu contează ce ştii, nu contează ce gîndeşti ci ceea ce faci sau, mai rău, ceea ce spui că faci, că ai făcut sau că vei face. Pentru a „ajunge ceva în viaţă” este vital să devii prost. Just do (it)! Şi dacă nu poţi să devii prost, măcar să te porţi cameleonic, să mimezi prostia celor care sunt mai aproape de tine. Spune-mi pe cine respecţi şi îţi voi spune cît de inteligent ai devenit.

Prostul inteligent

În autobuz sau tramvai am ocazia să aud zilnic vorbindu-se despre prostia aleşilor, alegătorilor, colegilor, rudelor, femeilor, poliţiştilor. Vorbindu-se prost despre prostie. Primesc zilnic în generoasa mea cutie poştală electronică bancuri, imagini, filme şi citate care subliniază comic prostia, dar expeditorii mei sunt majoritatea asemenea personajelor din aceste mesaje. „Rîde ciob de oală spartă”, spunea străbunicul meu. Prostul rîzînd de prost(ie), fără autoironie, ci complexat de superioritate. Disonant, oarecum asemănător cu cel care înjură, jigneşte, bîrfeşte, vede o biserică, îşi face cruce amplu cu mîna sau mai discret cu limba, trece de biserică şi o ia de la capăt cu înjurăturile, pînă la următoarea biserică.

Becali liberalul

"Orice ordin voi primi de la PNL îl voi duce la îndeplinire. Asta înseamnă cu PNL o să aibă o strategie politică şi eu ma voi încadra în ea." - Gigi Becali

Deschid televizorul: Gigi Becali e omniprezent. Ştiri cu şi despre Gigi pe Realitatea, pe RTV şi pe Antena 3. Mă opresc la un tolcşou cu Florian Bichir şi Rareş Bogdan.

Realitatea TV. 18:50.
"PNL, de la Brătianu la Becali"

"Cu femei nu mă concurez … Bă …Sulfamida Barbu ... Măscăriciul de Preda .. nu dau doi bani pe el … mă compar eu cu papagalul … După 3 ani a început să-şi cumpere un pulover … Vorbesc cu el ideologic … Ideologia nu e dacă o citeşti. O ai în inimă. ... Iertare, iertare, iertare ... Dar trădarea nu o iert."

Să fie domnul liberal Gigi amnezic sau, în opinia domniei sale, sînt mulţi papagali printre politicieni? Astăzi se războieşte cu papagalul Preda. În urmă cu 7 ani îl numea "Very Important Papagal" pe actualul său coleg liberal Tăriceanu ... Cu puţină răbdare, se pregăteşte papagalul Crin. 

Gigi, campionul anacolutelor: "La ora asta e bine pentru România, parerea mea este să terminăm ... mama mea îmi spunea rămâi acolo ... io în opinia mea este să facem bine pentru ţară. Începem o viaţă nouă cu Ponta şi Antonescu. Îmi pare rău şi pentru Antonescu să mai aştepte doi ani. Dar are răbdare."

Gigi, despre justiţie: "Şi faptele cum s-au întîmplat să aibă mare grijă ministrul doamna Pivniceru ca să nu desemneze la departamentul anticorupţie pe domnul ... cum îl cheamă ... care şi-a depus candidatura ... cum îl cheamă ... da, care e procuror ... las' că-mi amintesc ... Claudiu Dumitrescu, care a spus la prima mită: corupţie. În opinia mea, cred că DNA are la ora asta nişte procurori incoruptibili, dar trebuie să aibă un alt cîrmuitor care să-i pondereze. Ei sunt foarte răi şi incoruptibili şi e bine asta, dar dacă au şi un om rău cum era Morar inventează dosare. Legea trebuie să fie mai mult decît matematica, trebuie să fie sfinţenie."

Gigi, despre limba română: "De ce sunt aşa naţionalist? Pentru că România trimitea bani în Grecia şi Albania ca bunicii mei să înveţe limba română."

Gigi, dînd exemple de oameni de stat pe care îi apreciază: "Oameni de stat ... daţi-mi voie, sper să mă gândesc foarte mult, e prea mult spus om de stat dar, oameni care îmi plac e ăla ... Şova, chiar şi Corlaţeanu şi ăla ... nu ştiu cum îl cheamă ... e ministru la PNL ... care e tuns scurt aşa."

Gigi, despre finanţarea PNL: "Nu pot să spun nimic pînă în momentul cînd vorbesc. O să dau cît permite legea. O să dea fiecare rudă cîte 10.000. O sută de rude cîte 10.000"

Gigi, despre Ponta şi Antonescu: "Cu ştate vechi curaţi ca ei nu găsiţi."

Gigi, despre statutul său de demitar: "În opinia cred că numai astăzi USL-ul a cîştigat 3%. Eu, vă daţi seama de aia mă bucur că am intrat în partidul ăsta ... sunt lucruri pe care le-am construit cu mîna mea în politică. Deci lumea trebuie să înţeleagă un lucru: un demnitar nu trebuie să reprezinte, un demnitar nu e chemat să reprezinte că nu dă concurs la Cannes, nu trebuie să reprezinte, ci să facă ceva. Să se facă diferenţa nu dacă te reprezintă dacă e intelectual sau ce e. Domnul profesor Nistor a venit odată cu Cristian Preda ... domnule, pe cuvîntul meu, diferenţă de la cer la pamînt, diferenţă de clasă: ăsta are diferenţă de clasă, ălălalt e un sărăntoc ... nu înţeleg cum a ajuns profesor universitar ... io ar trebui să ajung profesor mondial!"

Gigi, despre Cristian Sima: "Io l-am sunat. ... Cei puternici îi ajută pe cei slabi. ... Păi i-am spus: vino la mine la palat, îţi fac o cameră la palat şi să vedem cine se mai ia de tine ... vorbesc cu Dimofte. Te protejez numai dacă dai banii înapoi. Io nu protejez escrocii ... în cît timp dai banii înapoi. Şi vii, îţi fac birou, îţi dau capital de lucru.  Bă băiatule, te iau io de la aeroport, te duc la palat, îţi dau io birou. Vorbesc io cu Dimofte. Îţi convine? Da' ... nu apeşi pe butoane decît unde spun eu. El îmi divulgă inteligenţa lui, dar io iau hotărîrea finală pe ce buton apasă ... Piaţa asta de capital este o ruletă financiară cu laser cu magnet, adica ţi-o bagă bila într-un număr. Dacă eşti băiat deştept, pentru că ei, aştia mai marii financiari îi adună într-un buget şi dau lovitura de graţie. Dacă eşti băiat deştept şi nu eşti lacom. El, de exemplu Sima a cîştigat, dar a intrat într-o criză financiară şi a riscat, a intrat în ruleta financiară."

Final de emisiune "Să mulţumim împăratului Hristos că a făcut posibilă emisiunea asta."


Update: RTV, ora 20:32
"Imediat: Becali, în direct la ultima oră" cu Cătălin Striblea ...

Gigi, despre sprijinul pnl-iştilor: "Consilierul domnului Stolnici m-a sunat şi mi-a spus: dacă aveţi nevoie contactaţi-mă ... domnul Stolnici care vă iubeşte şi vă va sustine... Dar io vreau să trec acest examen în PNL fără pile."